Programul clubului Tineri Activi pentru Natură și Zimbri continuă în Carpații Meridionali
Al doilea an al programului cluburilor TANZ a început cu ateliere de lucru organizate în zona de resălbăticire, introducând elevii români din școala primară în subiecte precum dezvoltarea proiectelor și natura sălbatică.
Al doilea an al programului de cluburi școalare a oferit o șansa cluburilor să dezvolte proiecte care sunt relevante pentru comunitatea lor locală.
STAFFAN WIDSTRAND / REWILDING EUROPE
Natura următoarei generații
Rewilding Europe and WWF se angajează să conecteze generațiile noi cu natura sălbatică, deci este încurajator să vedem un număr din ce în ce mai mare de copii și tineri europeni învățând și fiind inspirați de resălbăticire. Ca parte a unui program ambițios de informare educațională în zona de resălbăticire a zimbrilor în Carpaților Meridionali din sud-vestul României, o serie de ateliere a avut loc în cursul toamnei pentru a începe cel de-al doilea an al cluburilor școlare locale.
Obiectivul celui de-al doilea an este acela de a dezvolta abilități pentru gestionarea proiectelor și de a pune în sarcina cluburilor realizarea de proiecte relevante pentru comunitatea lor locală. Școlile implicate sunt din Densuș și Sarmizegetusa, din județul Hunedoara și din Armeniș, Feneș și Teregova aparținând de județul Caraș-Severin. Cluburile sunt formate din elevi din clasele cinci – opt și urmează o metodologie educațională dezvoltată și testată cu succes de WWF în regiune în perioada 2014-2016, când au fost înființate cinci cluburi de tineret în orașele Reșița, Anina, Băile Herculane, Orșova și Lupeni.
Al doilea an al programului de cluburi de școală Bison a însărcinat cluburile cu proiecte în curs de dezvoltare care sunt relevante pentru comunitatea lor locală. BIANCA STEFANUT / REWILDING SOUTHERN CARPATHIANS
Bazându-se pe realizările proiectului „LIFE Bison” finanțat de Comisia Europeană, prin care Rewilding Europe și WWF România reintroduc în prezent zimbrul în Carpații Meridionali, programul educațional de informare face parte dintr-o viziune de utilizare a naturii – cu accent deosebit pe zimbrii reintroduși în sălbăticie – ca motor pentru dezvoltarea regiunii. O astfel de dezvoltare se datorează investițiilor continue în turismul bazat pe natură, comunitățile locale, educație, cercetarea în natură și inovație tehnologică.
În cadrul atelierelor, membrii cluburilor școlare – care sunt cunoscuți sub numele de TANZ – au fost educați despre principalele etape ce sunt necesare într-un proiect, de la dezvoltarea ideii până la implementare și realizarea de rezultate pozitive. Acestea au inclus activități practice precum jocul, desenul, propunerea de idei, dezbaterea și lucrul în echipă. Echipa LIFE Bison a invitat diferiți experți din întreaga regiune să modereze atelierele de lucru, deoarece caută să construiască o rețea regională de sprijin și inspirație pentru cluburi și să încurajeze schimbul de informații, idei și abilități.
Concepte creative
Seria de ateliere a început la Liceul Tehnologic „Sf. Dimitrie” din Teregova, care este aproape de satul Armenis și de Măgura Zimbrilor. Sesiunea a fost condusă de Astarte Cîrstea, o tânără medic veterinar și membră a grupului de voluntariat al WWF, care sprijină dezvoltarea unui sistem inovator de monitorizare a vieții sălbatice și construirea de trasee de ciclism și drumeții locale. Ea a explicat conceptul de proiect și a ajutat grupul să dezvolte trei idei de proiect care să rezolve anumite probleme din comunitate și să îmbunătățească calitatea vieții din zona rurală.
În cadrul atelierelor elevii vin cu o serie de idei minunate.
BIANCA STEFANUT / WWF / REWILDING SOUTHERN CARPATHIANS
Studenții au venit cu o serie de idei minunate, cum ar fi un adăpost pentru animalele fără stăpân, un festival local de muzică și dans și o „școală după școală” pentru copiii mai mici din familii defavorizate. De asemenea, tinerii au fost ajutați să își identifice punctele forte și abilitățile, care ar fi utile în realizarea proiectelor, și au fost provocați să vizualizeze proiectele care se formează în comunitatea lor prin definirea obiectivelor și a părților interesate.
„Am o amintire atât de vie și colorată despre atelier”, spune Cîrstea. „Am putut citi speranța și generozitatea în ochii copiilor. Am fost încântată de ideile lor și mi-a plăcut cu adevărat atmosfera pe care am creat-o împreună. ”
Turul de ateliere a continuat cu o întâlnire a cluburilor școlare din Armenis, unde Clara Tîrcă, profesor, poet talentat și coordonator al ONG-ului din Eșelnița (un oraș mic de lângă Dunăre, din aceeași regiune), a dat o prezentare interactivă . De asemenea, ea a explicat ce implică crealizarea proiectelor și cum pot fi dezvoltate și implementate folosind un instrument numit „copacul de probleme și soluții”.
Grupul a lucrat la un exemplu de potențial proiect care abordează problema gunoiului, reciclării și educației, cu scopul de a obține un consum mai responsabil și o cetățenie activă. În urma identificării unui număr de soluții, grupul a fost însărcinat să discute mai departe (și, eventual, acționând asupra acestora) la reuniunile ulterioare ale clubului.
Ultimul atelier a avut loc la cluburile zimbrilor Densuș și Sarmisegetusa, găzduit de Școala Densuș pe 27 septembrie. A fost coordonată de o echipă de elevi și de profesorii lor de matematică dintr-un liceu din Reșița, coordonatori ai unui club similar inițiat de WWF cu câțiva ani în urmă, și încă foarte activ și cu experientă în conducerea de proiecte în comunitatea lor. Atelierul a urmat un format similar celorlalte; unele dintre ideile pe care le-au adus membrii clubului au fost renovarea diapozitivului școlar, construirea și amplasarea de case de păsări și îmbunătățirea informațiilor turistice locale.
Valentin Molnar este unul dintre facilitatorii care coordonează clubul de liceu TANZ din Reșița.
„Pentru mine, acesta nu este doar unul dintre cele mai importante proiecte la care am participat vreodată, dar și cel care mi-a dat satisfacții și a fost de succes”, spune Molnar. „Pe lângă faptul că membrii clubului câștigă cunoștințe despre natură, încercăm să le oferim un cadru adecvat dezvoltării personale. În timpul atelierului, am fost uimit de cât de plini de viață și cât de mult se bucurau de jocurile energizante. Timpul a fost scurt, dar sunt încrezător că am plecat toți mai bogați în cunoștințe și ambiții! ”
Nicoleta Voinea, colega de club a lui Valentin și facilitator, a fost, de asemenea, invitată la atelierul din Densuș.
„Pasiunea mea de lungă durată pentru natură și drumeții m-a făcut să mă alătur clubului din Reșița”, spune Voinea. „De-a lungul timpului am învățat multe despre natură și ne-am îmbunătățit abilitățile personale, însă ne relaxăm și socializăm destul de mult. Sper că vom repeta în curând experiența din Densuș și vom rămâne cât mai aproape de proiectul zimbrilor și de alte proiecte WWF din regiune „.
Întoarcerea de la limita extincției
Proiectul LIFE „Acțiuni urgente pentru redresarea populațiilor de zimbru în România” include resălbăticirea anuală a zimbrilor în Tarcu și Munții Poiana Ruscă.
STAFFAN WIDSTRAND / REWILDING EUROPE
Odată răspândit în întreaga Europă, bizonul sălbatic european (zimbrul) a fost împins la dispariție la începutul secolului al XX-lea prin vânătoare și pierderea habitatului. Începând cu anul 2013, Rewilding Europe și WWF România lucrează împreună în zona de resălbăticire a Carpaților Meridionali pentru a restabili populațiile libere ale acestui animal iconic. Primele două transporturi de zimbri au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, aproape de micul oraș Armenis. În iunie 2016, a avut loc, în cadrul proiectului LIFE Bison, o a treia resălbăticire a zimbrilor, cu alte astfel de acțiuni anuale în curs. La începutul acestui an, încă 23 de zimbri au fost eliberați în sălbăticie, inclusiv 14 animale la un al doilea loc de resălbăticire în Munții Poiana Ruscă.
Obiectivul general al proiectului LIFE Bison, care se desfășoară până în 2021, este de a stabili o populație sălbatică de zimbri care este viabilă din punct de vedere demografic și genetic prin reintroducerea a 100 de exemplare în zonele Natura 2000 Munții Poiana Ruscă și Țarcu. Aceste animale provin din grădini zoologice, zootehnice și rezervații naturale din Europa, dar și din rezervații românești cum ar fi Vama Buzăului.