Viitor promițător pentru zimbrii liberi din Munții Țarcu

După aproape 6 ani proiectul inițiat de Rewilding Europe și WWF-România pentru repopularea cu zimbri a Carpaților de Sud-Vest prezintă o serie de rezultate captivante: cea mai mare populație de zimbri liberi din România, exemple de coexistență și ecoturism. Cunoștințele acumulate pe parcursul proiectului LIFE RE-Bison sunt fundația pe care se vor dezvolta în viitor populațiile viabile genetic din lanțul carpatic românesc.

Din 2016 și până astăzi s-au realizat 14 transporturi în colaborare cu 32 de centre de reproducere și rezervații din Europa fapt care a dat șansa echipei să îmbunătățească procesul de reintroducere a zimbrilor, de la un an la altul.

„Selecția atentă a exemplarelor de zimbru în funcție de vârstă, gen și proveniență genetică, formarea grupurilor înaintea translocării și alegerea corectă a transportatorului au contribuit la adaptabilitatea animalelor și au mărit șansele de supraviețuire. Puii născuți în sălbăticie între 2016 și 2021 ne arată că habitatul este unul prielnic și specia poate reveni cu succes”, ne spune Mariana Drugă, Manager proiect LIFE RE-Bison, WWF România.

Cei peste 100 de zimbri din libertate sunt constant monitorizați de rangerii WWF în teren și cu ajutorul tehnologiei, iar până acum urmele și alte semne ale prezenței zimbrilor au fost înregistrate de peste 750 de ori. 28 de zimbri au fost echipați cu colare pe parcursul proiectului, ceea ce a permis monitorizarea lor prin GPS și setarea unor garduri virtuale în jurul terenurilor, sălașelor sau livezilor care ar fi putut intra în arealul de distribuție a zimbrilor.
Datele colectate de colarele GPS, împreună cu variabilele de mediu, cum ar fi altitudinea, utilizarea terenurilor, tipul de vegetație etc. au fost utilizate pentru a calcula distribuția actuală a speciei (home range) și favorabilitatea habitatului în zona de reintroducere. Conform acestei analize distribuția speciei se întinde pe o suprafață de aproximativ 89 km2, dintre care 18,4 km2 sunt intensiv folosiți.
Modelările privind favorabilitatea habitatului au indicat că zimbrii preferă în special pădurile de foioase, pajiștile naturale și zonele de tranzit dintre acestea, împreună cu alți factori precum disponibilitatea apei și panta terenului.

Pe parcursul proiectului s-a realizat un studiu parazitologic sub coordonarea Dr. Andrei Mihalca în baza protocolului de colaborare dintre WWF România și Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca. S-au colectat 247 probe din fecale zimbrilor și au identificat 11 tipuri de paraziți. Analiza ADN prin genotiparea SNP (Single Nucleotide Polymorphisms) realizată de Institutul Senckenberg pentru Genetica Faunei Sălbatice din Germania ne indică faptul că zimbrii reintroduși în sud-vestul României includ întreaga gamă a diversității genetice disponibile la nivel global a liniei Lowland-Caucasian a speciei.

Pentru a păstra relații armonioase cu localnicii s-au instalat peste 9km de gard electric și o echipă locală de intervenție a fost înființată în 2019 pentru a ajuta la monitorizare și a interveni proactiv pentru a preveni posibilele conflicte între oameni și zimbri. Numeroase sesiuni informative pentru a înțelege mai bine specia și beneficiile de pe urma zimbrului au fost realizate pe parcursul proiectului. Conform studiului sociologic realizat în 2020, 89% din persoanele aparţinând comunităților Armeniș și Densuș consideră zimbrii ca fiind animale frumoase și importante pentru mediu.

„Fiecare reușită a însemnat multă muncă, în teren, de cercetare, multe colaborări și determinare pentru a înfrunta provocările lacunelor legislative în ceea ce privește reintroducerea speciei și gestionarea post-eliberare în sălbăticie. Evenimentul de încheiere a proiectului LIFE RE-Bison ne arată că interesul față de proiect a crescut la nivel local și național, dar și că este nevoie de o strategie unitară, prin care putem continua să asigurăm viitorul zimbrului în lanțul carpatic.” Orieta Hulea, Director WWF România.

Cu scopul de a aduce toți colaboratorii împreună și pentru a păstra efortul de conservare a zimbrului, în perioada 23 și 24 septembrie s-au ținut prezentări privind scopul, rezultatele, provocările proiectului LIFE RE-Bison și inițiativelor similare din România și s-a realizat o vizită pe urmele zimbrilor liberi din Măgura Zimbrilor, Armeniș. Au participat reprezentanți ai Ministerului Mediului, Regiei Națională a Pădurilor – Romsilva, Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate Serviciul Teritorial Caraș-Severin, Gărzii Forestiere Județene Caraș-Severin, Direcției Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Reșița, Ocolului Silvic Teregova și Primăriei comunei Armeniș, Parcului Natural Vânători Neamț, Parcului Natural Porțile de Fier, Parcurilor Naționale: Domogled – Valea Cernei, Semenic, Cheile Nerei – Beușnița, Fundației Conservation Carpathia, Rewilding Europe, USAMV Cluj-Napoca, școlilor din Armeniș și Teregova și presei.

Proiectul LIFE RE-Bison “Acțiuni urgente de refacere a populației de zimbru în România” este derulat de WWF România și Rewilding Europe, cu sprijin financiar din partea Uniunii Europene, prin Programul LIFE. (LIFE14 NAT/NL/000987)

Citește raportul de activitate și ghidul de bune practici aici. 

 

Despre proiect
Odată răspândit în întreaga Europă, zimbrul european a fost dus la dispariție la începutul secolului al XX-lea prin vânătoare excesivă și pierderea habitatului. Începând cu anul 2014, programul de reintroducere a zimbrilor, în curs de desfășurare de către Rewilding Europe și WWF-România, este cea mai mare încercare de acest gen din Carpații Meridionali.
Primele două transporturi au avut loc în 2014 și 2015 în Munții Țarcu, în vecinătatea comunei Armeniș. Transporturile s-au repetat apoi în fiecare an în cadrul proiectului LIFE Re-Bison finanțat de Comisia Europeană. În 2018 au fost eliberați 23 de zimbri în sălbăticie, iar anul trecut încă 11 exemplare. Obiectivul general al proiectului LIFE Bison este stabilirea unei populații sălbatice de zimbri viabilă din punct de vedere demografic și genetic în Carpații Meridionali. Subpopulațiile vor fi conectate prin coridoare naturale, permițând migrația și schimbul genetic.

 

Natura ca motor de dezvoltare a regiunii
Reintroducerea zimbrului nu este singura acțiune începută în cadrul acestei inițiative, deși totul se leagă și contribuie direct sau indirect la acest obiectiv central de conservare. Zimbrii reprezintă piesa centrală a unei viziuni complexe în care natura devine motorul de dezvoltare al acestei regiuni și o sursă de bunăstare pentru comunitățile locale. Acest lucru se întâmplă datorită eforturilor continue investite în ecoturism, dezvoltare comunitară, educație, cercetare și inovare tehnologică, în beneficiul naturii și omului deopotrivă. Cercetarea în sfera naturii și monitorizarea reprezintă priorități-cheie, pentru a măsura impactul zimbrului asupra habitatelor și biodiversității, pentru a fundamenta acțiunile de conservare, a înțelege mai bine și atenua provocări precum conflictele om-specii de animale sălbatice.
În ceea ce privește dezvoltare locală, inițiativa a încurajat înființarea, de către localnici, a unei asociații denumită AMZA (Asociația Măgura Zimbrilor Armeniș) și a inițiativei WeWilder care sunt partenerii locali în dezvoltarea și oferirea de servicii de ecoturism (ex. cazare și masă, ghidaj specializat) și produse locale.

Colaborare strânsă
WWF România și Rewilding Europe colaborează îndeaproape cu comunitățile locale din zona de reintroducere a zimbrilor, cu implicarea antreprenorilor locali, ROMSILVA, a ocoalelor silvice, a asociațiilor de vânătoare și a operatorilor de turism, asigurând ca programul de reintroducere a zimbrilor va atinge toate obiectivele propuse și va continua în viitor.

Tags: , , , ,