Zimbrii și biodiversitatea sitului Natura 2000 Munții Țarcu
Conservarea naturii prin resălbăticirea zimbrului în Carpații Meridionali stă la baza proiectului Life Bison. Prin reintroducerea acestei specii cheie care a dispărut din cauza vânătorii excesive și a pierderii habitatului în urmă cu 200 de ani, asigurăm nu numai creșterea numărului populației unei specii vulnerabile din Europa, ci și un echilibru necesar în ecosistemele peisajului carpatin.
Creșterea biodiversității prin prezența zimbrului poate avea loc doar cu sprijinul comunităților locale care sunt păzitorii acestor locuri, fie ei fermieri, vânători sau educatori și în necesitatea unui mod de viață sustenabil, care scade presiunea exercitată asupra resurselor naturale.
Peisajul Munților Țarcu văzuți din Muntele Mic / DAN DINU
Unde este localizat situl Natura 2000 Munții Țarcu?
Prima zonă de resălbăticire unde WWF-România și Rewilding Europe au adus zimbrii în Carpații Meridionali, este situată în situl Natura 2000 Munții Tarcu, care se întinde pe 58.600 de hectare și este înconjurată de alte 5 parcuri naționale, trei în est (Retezat, Domogled – Valea Cernei și Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului) și alte două Semenic – Cheile Carașului și Geoparcul Platoul Mehedinți localizate la 19, respectiv 11 km distanță.
Zimbrii sunt arhitecți peisagiști care construiesc un mediu propice pentru multe specii / CATALIN JOSAN
Importanța prezenței zimbrilor
Arhitect peisagist, zimbrul modelează peisajul folosind apetitul său mare pentru iarbă, scoarță de copac și puieți și corpul său uriaș creând zone deschise în pădure, căi de access și hrănire pentru alte erbivore mai mici, cum ar fi căprioara, cerbul, mistețul. Capra neagră face parte și ea din peisaj și poate întâlni zimbrul care a atins deja altitudini de până la 2132 metri.
Numarul erbivorelor poate crește odată cu prezența hranei din abundență rezultată de pe urma zimbrilor / DAN DINU
Pe urmele erbivorelor urmează carnivorele mari precum ursul, lupul și râsul.
Ursul brun și-a lăsat amprenta în zona de resălbăticire, iar rangerii și vânătorii au găsit dovada prezenței sale încă de la primele transporturi de zimbri din 2014, cu o creștere lentă a numărului de la 23 în 2014 la 25 în 2018, conform datelor colectate și raportate de către două asociații de vânătoare din zona unde cureieră liberi zimbrii (Armeniș și Higeg).
Deși râsul folosește zona doar în trecere către teritoriul de vânătoare în zone mai stâncoase, înregistrări pe camere ascunse și urme s-au observat de către asociațiile de vânătoare raportând o creștere a numărului de exemplare la 4 în 2014 la 11 în 2018.
Numerul de lupi observați s-a dublat în patru ani la 10 exemplare în 2018.
Șacalii au fost de asemenea surprinși de camerele capcană ale rangerilor noștri, teritoriul lor, de obicei mai sudic, extinzându-se acum în zona Carpaților, din cauza lipsei lupului, echilibrul ecosistemului sperăm să se restabilească și să fim părtași la revenirea lupului, deoarece prada lui va crește odată cu prezența noilor giganți.
Păsările folosesc blana de zimbru pentru a-și crește puii în căldură / CATALIN JOSAN
Creaturile mici prosperă de asemenea. Insectele se hrănesc cu fecalele zimbrilor și lemnul mort dobărât de aceștia. O insectă demnă de menționat este „gândacul Capricorn” (Cerambyx), care este responsabil pentru reciclarea lemnului căzut, ceea ce permite circulația substanțelor nutritive în mediul înconjurător.
Potrivit unui studiu realizat în situl Natura 2000 Munții Țarcu în 2015, aici există 89 de specii de păsări. Păsările se hrănesc cu insectele din ce în ce mai prezente în pădure datorită zimbrilor. Păsările se folosesc și de blana de zimbru pentru izolarea cuibului. Păsările și mamiferele mici se hrănesc, de asemenea, cu fructe de pădure care pot crește mai mult datorită ochiurilor de pădure create de zimbri.
Insectele care vin pe urma zimbrilor sunt polenizatori esențiali și hrană pentru păsări. / DAN DINU
Amfibienii folosesc locurile în care uriașii fac băi de praf , care se umplu cu apă de ploaie, aceste bălți fiind necesare în migrarea lor de un lac la altul. Buhaiul de baltă cu burtă galbenă (Varina Bombina) și salamandrele de foc (Salamandra salamandra) sunt specii destul de rare, dar acum sunt prezente mai des în Măgura Zimbrilor.
Flora beneficiază, de asemenea, pe măsură ce zimbrul le poartă semințele în blana sa și consumă o gamă diversă de plante, peste 150 de specii care se dispersează într-un peisaj vast. Fructele de pădure care cresc în mare măsură datorită spațiilor deschise lăsate de pășunatul zimbrilor asigură hrană pentru păsări și mamifere, dar și pentru oamenii care colectează fructe de pădure pentru uz casnic.
Diversitatea florilor ajută, de asemenea, polenizatorii și întregul lanț al vieții pe pământ să își urmereze cursul de care depindem cu toții.
Numărul amfibienilor crește în zona Armeniș, ei sunt indicatorii unui mediu sănătos / DAN DINU
Specii periclitate
Conform celui mai recent studiu în situl Natura 2000 Munții Tarcu au fost identificate mai multe specii periclitate, dintre care 163 specii de nevertebrate (de exemplu, Rosalia alpina, Morimus funereus, Lucanus cervus), 7 specii de pești (de exemplu, Thymallus thymallus, Gobio uranoscopus), 5 amfibieni (Triturus alpestris alpestris, Bombina variegata, Bufo bufo, Rana temporaria,
Salamandra salamandra), 8 reptile (din care Anguis fragilis, Vipera berus, Coronella austriaca), 14 mamifere (de exemplu Canis lupus, Lynx linx, Ursus arctos) și 28 de specii de păsări (dintre care Aquila pomarina, Aquila chrysaetos, Tetrao urogallus, Bonasia bonasia)
Monitorizarea speciilor
În situl Natura 2000 Țarcu există 11 asociații de vânătoare, dintre care două colaborează strâns cu proiectul Life Bison pentru a urmări și înțelege mai bine relația dintre specii și impactul zimbrului asupra peisajului și biodiversității.
Monitorizarea cu camere ascunse a arătat că zimbrul trăiește în armonie cu mistreții și alte erbivore, semn clar că natura își urmează cursul și mai rămâne ca noi oamenii să îi acceptăm pe deplin prezența.
Un viitor plin de biodiversitate prin inițiative de resălbăticire
Creând coridoare ecologice, zimbrul va asigura diversitatea genetică necesară pentru specii pentru a rezista și prospera în viitor.
Deși cercetarea bazată pe date concrete este încă slabă în acest moment, dacă proiectul va avansa și numărul de zimbri din Carpații Meridionali va permite realizarea unei populații viabile, care poate avea un impact adevărat asupra mediului, sperăm că în deceniile următoare să vedem o creștere a biodiversității de pe urma căreia să beneficieze nu numai procesele naturale, ci și sănătatea noastră și dezvoltarea sustenabilă.
O populațe viabilă de zimbri liberi din Munții Țarcu ar putea crește biodiversitatea și aduce beneficii pentru oameni totodată / WWF Romania