Al treilea transport de zimbri în Carpații Meridionali

Un nou grup de 10 zimbri a ajuns în Munții Țarcu weekendul acesta, în apropierea comunei Armeniș, după o călătorie de 3.000 km. Aceștia provin din trei rezervații din Germania și Belgia, iar după ce se vor adapta la noul ecosistem, zimbri vor fi eliberați în sălbăticie și vor trăi în Carpații Meridionali alături de celelalte două grupuri de zimbri reintroduși de Rewilding Europe și WWF-România în 2014 și 2015. Astfel, suntem cu un pas mai aproape de o populație viabilă de zimbri sălbatici care dispăruseră din această zonă acum circa 200 de ani.

Încă din 2013, WWF-România și Rewilding Europe au început să lucreze efectiv în Carpații Meridionali cu scopul de a repopula zona cu această specie emblematică.

Cele zece exemplare au sosit sănătoase, în ciuda stresului imens cauzat de călătoria lungă de 5.000 de km și au fost eliberate într-o zonă de aclimatizare de 15 ha. Primii pași ai zimbrilor în România nu au fost lipsiți de peripeții. Ploaia torențială din noaptea precedentă a degradat drumul forestier și podul din fața zonei de aclimatizare unde se descarcă animalele. Prin urmare, camioanele nu au putut fi aduse în poziția ideală pentru eliberarea zimbrilor în noua casă. Însă cu puțină ingeniozitate și implicare, localnicii, cot la cot cu reprezentanții WWF-România și Rewilding Europe, au amenajat un culoar de trecere peste pod, spre țarc, format din mașinile localnicilor, bandă reflectorizantă, câteva hrănitoare, pături, banere și trei porți demontate temporar din zona țarcului de control veterinar. Imposibilul a devenit posibil mulțumită colaborării dintre oamenii de conservare și comunitatea locală pentru care zimbrii reprezintă o parte din ce în ce mai importantă în viața lor.

Reintroducerile vor continua să aibă loc încă cel puțin cinci ani, sub umbrela proiectului LIFE-Zimbru „Măsuri urgente pentru recuperarea populației de zimbru în România”, finanțat de Comisia Europeană prin programul LIFE. Împreună cu autoritățile din Armeniș și Feneș, transporturile au fost organizate și în anii precedenți – 2014 și 2015.

După aproximativ o lună, odată ce zimbrii din acest al treilea grup își vor reveni după stresul provocat de relocare și se vor obișnui cu noul mediu, vor ieși într-o zonă de resălbăticire de 150 de hectare, unde își vor redobândi instinctele sălbatice și vor forma o turmă. Odată ce experții noștri și rangerii WWF-Rewilding vor observa că turma este suficient de puternică pentru a supraviețui pe cont propriu, zimbri se vor alătura celorlalte 20 de exemplare ce trăiesc deja în sălbăticie devenind o parte din ecosistemul natural din situl Natura 2000 Munții Țarcu, ce se întinde pe o suprafață de 59.000 de hectare.

Zimbri din acest grup provin din diferite grădini zoologice sau rezervații din Europa. Trei au fost donați de parcul  Bellewaerde din Belgia, unul de către Rezervația Neumünster din Germania – ce a fost găzduit o săptămână de Rezervația belgiană Han-sur-Lesse, un partener vechi al proiectului, iar alți șase zimbri au fost donați de Rezervația Wisentgehege, tot din Germania.

Mai aproape de obiectivul de a avea o populație viabilă de zimbri în România

„Zimbrul este o specie cu un impact pozitiv major asupra habitatului său. Ajută la menținerea peisajului mozaicat și a coridoarelor ecologice, prin urmare putem spune că resălbăticirea este un instrument pentru a ajuta natura să se vindece prin forțe proprii”, spune Adrian Hăgătiș, Manager proiect la WWF-România.

„Acestea sunt primele zece exemplare din cel puțin 100 de zimbri pe care îi vom elibera în Carpații Meridionali în următorii cinci ani”, a declarat Frans Schepers, Director al Rewilding Europe. „Suntem extrem de recunoscători grădinilor zoologice și rezervațiilor pentru animalele donate și pentru sprijinul acordat, precum și Comisiei Europene pentru finanțare”, a adaugat Schepers.

Obiectivul pe care Rewilding Europe și WWF-România l-au stabilit în cadrul proiectului LIFE-Zimbru este de a crea o populație sălbatică viabilă de cel puțin 100 de zimbri până în 2020, care poate să crească până la 300 de exemplare până în 2024. Prin aducerea înapoi a zimbrilor se face o contribuție substanțială la salvarea acestei specii deosebit de importante pentru natura din Europa. Acesta face parte dintr-o inițiativă de resălbăticire mai amplă în România, unde cele două organizații lucrează pentru a crea una dintre cele mai mari zone sălbatice din Europa cu o suprafață de aproximativ 3 milioane de hectare, care leagă diferite arii naturale protejate, zone de sălbăticie și zone de resălbăticire, cea mai mare zonă de acest fel din zona Carpaților Meridionali.

O specie ce revine, dar este încă vulnerabilă

Zimbrul este cel mai mare mamifer terestru sălbatic de pe continent. Cândva, cutreiera toată Europa, mai puțin nordul Scandinaviei și părțile sudice ale Peninsulei Iberice și Italia. Acesta a fost vânat excesiv de oameni până când în cele din urmă a dispărut din sălbăticie, în 1927. La momentul respectiv, rămăseseră doar 54 de exemplare, toate în captivitate. Reproducerea în captivitate și un proces de reintroducere lent, dar de succes, în Europa Centrală și de Est au contribuit la stabilirea unei noi populații sălbatice. Populația globală de zimbri este estimată acum, conform datelor oficiale, la 5.553 de exemplare (EBCC, 2014). Dintre acestea, doar aprox. 3.230 locuiesc în turme libere sau și 402 în turme semi-libere.

Veriga lipsă

Zimbrul este un animal carismatic cu o istorie lungă în cultura românească, iubit de public. În plus, acesta are un impact pozitiv asupra refacerii ecosistemelor europene. Dieta zimbrului, formată și din arbori și arbuști, precum și distanțele mari pe care le parcurge, contribuie la menținerea peisajului mozaicat și a coridoarelor ecologice din Munții Carpați, înlesnind procesele naturale.

De ce am ales Carpații Meridionali?

Această zonă a fost din timpuri străvechi o zonă importantă pentru zimbri. Cu toate acestea, zimbri au dispărut de aici în 1762. Munții Carpați sunt o zonă prioritară pentru asigurarea supraviețuirii pe termen lung a zimbrilor, aici existând habitatul adecvat care este relativ bine conectat.

Un parteneriat european

Amploarea și succesul acestei inițiative sunt posibile prin sprijinul și implicarea Primariei și Consiliul local Armeniș, comunității locale – Asociația locală Măgura Zimbrilor din Armeniș (AMZA), Regia Națională a Padurilor (RNP) – Romsilva, Direcția Silvică Caraș-Severin, Ocolul Silvic Teregova, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României” din Timișoara, Universitatea de Științe Agronomice și Medicina Veterinară din București și Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și asociațiilor de vânătoare locale și naționale. Dr. Sebastian Cătănoiu și Dr. Răzvan Deju, membri ai Centrului European de Conservare a Zimbrului (EBCC), au oferit sprijin de specialitate, aceștia coordonând prima inițiativă de reintroducere a zimbrului la Parcul Natural Vânători Neamț din România.

Următorii pași

Rewilding Europe și WWF-România depun eforturi pentru ca Munții Țarcu să prospere din punct de vedere al vieții sălbatice și unde comunitatea să aibă de câștigat din acest lucru. Transporturile anuale de zimbri vor ajuta la formarea noii populații de zimbri liberi și vor aduce oportunități cum ar fi dezvoltarea ecoturismului și a serviciilor de observare a animalelor sălbatice sau dezvoltarea unor game de produse locale în jurul simbolului zimbrului. De asemenea, în luna mai a acestui an, au fost puse bazele creării unui centru de reproducere a zimbrului la Grădina Zoologică din Hunedoara. Primele două exemplare destinate acestui centru – o femelă și un mascul – au fost donate de Grădina Zoo Bielefeld din Germania și de Rezervația Han sur Lesse din Belgia. Femela s-a născut la Rezervația Wisentgehege din Germania și a fost găzduită timp de un an de zile în Belgia.

Tags: , , ,